Pasteis de Nata, celebrele mini-tarte portugheze

ideale pentru micul dejun, alaturi de un cappuccino cu scortisoara. 

Tocmai am incheiat prima saptamana de scoala – o saptamana incarcata cu mii de emotii si cu o stare generala de entuziasm de-a dreptul contagioasa. Daca de emotii am scapat pentru moment (vad eu mai incolo cum o fi, cand incep examenele), entuziasmul este intr-o continua crestere. Saptamana a inceput in forta, cu primul curs de Pastry Techniques: direct in bucatarie, unde am facut puff pastry (aluatul de foietaj) si choux pastry. Desi nici unul dintre cele doua aluaturi nu mi-e in totalitate necunoscut, inca din prima clipa am simtit diferenta dintre ceea ce eram eu obisnuita sa fac acasa si mediul profesional in care se cere perfectiunea. Perfectiune pe care sunt sigura ca nu am cum sa o obtin altfel decat cu multa, foarte foarte multa practica.

So here I am, abia am asteptat sa se faca vineri si sa ma apuc de puff pastry. Ah si ce mi-a mai placut! For some reason mi se pare ca aluaturile astea laminate sunt de-a dreptul spectaculoase. Ca sa nu mai spun de nenumaratele feluri in care pot fi intrebuintate. La Pasteis de Nata visez inca de anul trecut, cand am fost in Lisabona si le-am gustat pentru prima data. Imi aduc aminte ca mancam cate 3-4 pe zi si tot nu ma puteam satura de ele. Cred ca pe langa croissants cu migdale, pasteis de nata sunt cele mai bune lucruri care pot sta langa un cappuccino cu scortisoara. Ah, si marea – dar asta e o alta poveste 🙂

Sa revenim asadar: ce este esential la un pastel de nata? Spre norocul nostru sunt doar doua elemente aici: aluatul si crema. As usual, le luam pe rand.

– Aluatul – este vorba de clasicul aluat de puff pastry (foietaj). Cand tarta este coapta, crusta trebuie sa fie crocanta, aluatul sa se desfaca in foite si sa fie copt uniform atat pe margini cat si pe fund. Nu am sa intru in detalii foarte tehnice despre aluatul de foietaj, insa am sa precizez cateva idei care cred eu ca sunt esentiale. Faina – e nevoie de o faina alba cu procent ridicat de gluten, eu folosesc faina pe care o utilizez in mod obisnuit pentru paine, cu un procent de aprox 12% gluten. Untul – trebuie sa fie rece, insa nu foarte tare. Ideea e sa il putem modela si sa aiba o consistenta asemanatoare cu consistenta aluatului. Impachetarile – la cantitati mici de aluat e mai usor de lucrat cu impachetari simple (in trei). Parerile sunt impartite in ceea ce priveste numarul de impachetari: unii spun ca trebuie 5 impachetari, altii spun ca 6. Eu am facut 6 impachetari, cu 15 minute intre fiecare. Se pot face si cate doua impachetari deodata – in cazul asta pauza intre impachetari trebuie sa fie de 30 de minute. In orice caz, nu e recomandat sa se faca mai mult de 6 impachetari. 

– Crema – o crema simpla, cu galbenus de ou, zahar, vanilie si smantana dulce. ‘Rich’ este cuvantul care ar descrie cel mai bine aceasta crema: there’s no such thing as too much cream or sugar cand e vorba de pasteis de nata. In cercetarile pe care le-am facut am intalnit diverse variante de crema, insa fara diferente majore intre ele. Singurul element care ar putea ridica discutii este agentul de ingrosare: faina sau amidon de porumb. Pentru convenienta eu am folosit faina. E bine de stiut ca trebuie sa lasam crema sa se raceasca inainte de a o pune peste aluat, altfel riscam sa distrugem aluatul. O particularitate a acestor tarte portugheze este faptul ca in timpul coacerii crema se va carameliza la suprafata, formand o crusta lucioasa. Un alt element extrem de important este scortisoara. Eu am pus scortisoara atat in crema cat si deasupra, dupa ce am scos tartele din cuptor. Voi faceti cum va doreste inimioara.

Note de final: aceasta a fost prima mea incercare de a reproduce fabuloasele pasteis de nata. Was it perfect? Hell, no! Dar au fost pe undeva pe aproape, in sensul ca aluatul a s-a desfacut in mii de foite, insa dupa parerea mea nu a fost suficient de crispy. La fel, crema ar fi putut fi un pic mai dulce si parca nu a avut consistenta pe care mi-o aminteam eu din Lisabona – but then again, oamenii aia fac pasteis de nata de dinainte de a ma naste eu, so really, care ar fi sansele ca mie sa-mi iasa din prima?

Voi ce parere aveti? Va incumetati la un pastel de nata weekendul asta? Sau poate weekendul urmator? Do let me know.

Ah, si daca aveti temeri/intrebari/nelamuriri legate de aluat nu va sfiiti sa imi lasati un comentariu. Promit sa raspund rapid si eficient 🙂