Taste of India: restaurant review – Gun Powder, New Delhi
[for English please click here]
Acum mai bine de un an si jumatate un prieten ma intreba ce parere am despre mancarea indiana. Am raspuns atunci intr-o clipita, sigura pe mine si fara nici un fel de ezitare: “Nu-mi place! E iute, e prea condimentata, nu e deloc pe gustul meu!”. Prea putine stiam eu atunci si nici prin cap nu imi trecea la acea vreme ca voi ajunge vreodata sa vizitez India si sa ma indragostesc definitiv de mancarea indiana!
Dar cum in viata nimic nu este definitiv, iar zicala “niciodata sa nu spui niciodata” se adevereste in cele mai neasteptate momente, iata-ma azi: proaspat intoarsa din India, cu o geanta plina de condimente, cu agenda doldora de insemnari si retete si cu papilele gustative aflate intr-o permanenta stare de extaz, acestea din urma implorandu-ma ca macar o data pe saptamana sa le rasfat cu un curry sau o korma ori macar un masala chai la ceas de seara pe sfarsit de saptamana.
Urmeaza sa va prezint in curand si un curry vegetarian, o reteta simpla si extrem de aromata pe care sunt convinsa ca o asteptati cu totii cu mare nerabdare, insa pana atunci va invit sa va asezati confortabil, sa va luati o cafea sau un chai si sa savurati primul meu review de restaurant 🙂
Restaurantul Gun Powder se afla in partea de sud a capitalei New Delhi, in complexul denumit Hauz Khas Village – un satuc urban, departe de lumea pestrita, de zgomotul si de vesnica agitatie a marelui oras. Inca de cand am pasit in Hauz Khaz Village (intregul complex este strict pietonal, nici urma de taxiuri tuk-tuk-uri si alte mijloace de transport) m-a cuprins o emotie puternica, iar pe masura ce inaintam pe stradutele ticsite cu mici magazine de antichitati, galerii de arta si ateliere hand-made, am stiut ca am descoperit unul dintre cele mai frumoase locuri din Delhi. Mi-a amintit oarecum de Sighisoara acest satuc cu cladirile sale cu iz medieval, cu stradutele sale inguste si intortocheate populate de artisti de toate felurile care isi promovau lucrarile in cele mai inedite moduri.
Seema Chandra (editor de food la NDTV) spunea despre Gun Powder ca este locul unde “Delhi goes for food”, iar alte articole gasite pe internet prezinta acest restaurant ca fiind “New Delhi’s hottest new eatery” – suficient cat sa ma convinga sa strabat intregul oras pentru a ajunge acolo. Si nu am regretat nici macar o secunda: minunata priveliste de pe terasa cu vedere la lac, soarele care mangaia usor fiecare masa, ospatarii draguti si extrem de amabili, servirea prompta si ireprosabila m-au cucerit pe loc!
Am inceput cu un pahar mare de buttermilk rece – o bautura usoara si racoritoare, cu arome fresh de lime si menta, condimentata simplu cu sare si piper. Este exact ceea ce avem nevoie ca sa imi alunge setea , sa ma revigoreze si sa ma pregateasca pentru festinul care urma sa vina.
Pentru ca aveam deja aproape trei saptamani de cand eram in India, am luat meniul cu destul de multa incredere in mine si mi-am comandat ca fel principal o portie de tamarind rice si o korma cu legume. Pentru lipie m-am inspirat de la o masa vecina, spunandu-i ospatarului ca doresc si eu o portie din ceea ce a adus la masa de langa mine (abia cand a venit nota de plata am aflat si denumirea acesteia: malabar paratha), iar pentru desert m-am lasat complet pe mana ospatarului care mi-a recomandar cel mai bun desert al lor: mattanga pradhaman 🙂
Toate ca toate, dar orezul… Ah, orezul a fost “hot”. Very hot! Dar a fost cel mai bun orez pe care eu l-am mancat vreodata! Cu bucati intregi de chili uscat, linte neagra, boabe de fasole neagra, frunze de curry, tamarind si turmeric, si cine stie ce alte ingrediente pe care palatul meu inca novice nu a reusit sa le desluseasca! Cert este ca aroma aceea inconfundabila inca ma urmareste si va promit ca nu ma voi opri din experimentat pana cand nu voi reusi sa recreez aceasta aroma!
Iar daca orezul a fost hot (pardon, very hot!), korma cu legume a fost cu totul si cu totul altceva: bucati crocante de morcov si cartof, impreuna cu boabe de mazare inconjurate de un sos catifelat din lapte si nuci cashew, parfumat cu arome de mustar, garam masala, sofran si frunze de coriandru. Sunt in continuare fascinata de felul in care doar cateva condimente alese cu grija pot transforma cateva ingrediente aparent banale (morcov, cartof si mazare) intr-un preparat aromat si plin de personalitate!
Painea (daca pot sa ii spun asa) este de fapt o lipie pufoasa de care m-am indragostit la prima vedere, iar numele ei de scena este “malabar paratha”. La prima impresie am asemanat aluatul din care este facuta cu un aluat de croissat – si nu am gresit foarte tare, pentru ca ulterior am aflat ca aluatul contine ghee (unt clarifiat). Cum s-a ajuns la aceasta textura fina si matasoasa a lipiei este inca un mister pentru mine si cu siguranta este dovada clara a talentului pe care il are bucatarul – pentru ca am mai mancat paratha in diverse locuri si sub diverse forme, dar categoric aceasta a fost cea mai buna dintre toate.
Desertul a fost din nou o surpriza placuta – si in definitiv nici nu ma asteptam sa fie altfel, pentru ca totul pana aici a fost la superlativ: Mattanga Pradhaman – adica in traducere libera o budinca de dovleac fiert in lapte din nuca de cocos amestecat cu un sirop din zahar nerafinat, cu stafide si nuci cashew prajite si condimentata cu scortisoara. Budinca a fost servita fierbinte, insa mie mi-a placut mai mult cand a inceput sa se raceasca (dar asta, probabil si din cauza ca eram inca sub influenta orezului).
O experienta incantatoare – asa as descrie in doar cateva cuvinte vizita mea la Gun Powder. Incepand cu locatia parca din alta lume, continuand cu privelistea minunata si culminand cu o explozie de gusturi si arome imbinate armonios in preparate pregatite cu grija si cu maxima atentie pentru detaliu – toate acestea fac din Gun Powder un restaurant pe care zic eu ca merita sa il vizitati daca aveti vreodata drum prin New Delhi.
Iar daca v-ati hotarat deja, aveti detaliile de contact mai jos. (Va recomand totusi sa faceti o rezervare cu cateva zile inainte).
Enjoy!
11 Comments
Sabrina
Ce mult mi-ar fi placut sa fiu acolo cu tine, sa mananc bunatati! Mie imi place la nebunie bucataria indiana 🙂
Andra
data viitoare te iau cu mine draga Sabrina, ce zici?
Te pup!
Anonymous
Hai ca mi se face pofta de India…
Ana
Felicitari, Andra, speram sa tot vedem de acum incolo review-uri de restaurante la tine (pe mine m-ar interesa si pe Londra). Deci korma cu legume m-a cucerit definitiv, as manca asa ceva in fiecare zi, alaturi de painea aceea matasoasa…
Andra
Multumesc Ana!
Adevarul este ca imi doream deja de ceva vreme sa fac si review-uri de restaurante. Cred ca primul pas a fost mai greu 🙂
Am sa fac cateva review-uri si in restaurante din Londra, astept doar sa vina primavara, sa se mai mareasca putin ziua ca sa pot sa am si lumina pentru fotografii.
Korma m- cucerit si pe mine, cu atat mai mult cu cat ma asteptam sa fie hot, dar a fost atat de fina si de aromata… de paratha nici nu mai zic, era atat de frumoasa incat nici nu imi venea sa o mananc :)))
te pup draga mea, merci pentru vizita! :*
johanna
Super postul, eu ador mancarea indiana.Asa ca astept cumintica sa vad ce retete ne prezinti in urma incursiunii in India.
O saptamana frumoasa sa ai.
Andra
Merci Johanna draga!
Vine si reteta, promit! :*
torturi
Ce pofta mi-ai facut de mancare indiana….
simplu si bun
Felicitari pentru review…mi-a facut o pofta grozava de mancare indiana! Asteptam cu drag continuarea seriei!
Andra
Multumes frumos Cosmin!
Sa stii ca si eu salivam in vreme ce scriam review-ul 🙂
Imi doresc si eu sa continui seria, cu atat mai mult cu cat Londra are o multime de restaurante care merita vizitate.
Va imbratisez cu drag,
Andra
ioanas
Cu review-ul asta m-ai facut sa vreau sa merg acolo 😀