Billingsgate Fish Market

Pietele lumii: Londra – Billingsgate Fish Market

Cu o traditie de sute de ani, Billingsgate Fish Market este cea mai mare piata de peste din Marea Britanie. De aici se aprovizioneaza majoritatea restaurantelor si magazinelor specializate din Londra si din imprejurimi. Situata in Isle of Dogs, in apropiere de Canary Wharf, Billingsgate are o traditie de sute de ani si o poveste fascinanta. Infiintata in anul 1400, piata a fost initial localizata in estul Londrei, in apropiere de Lower Thames Street si a fost cunoscuta sub denumirea de Blynesgate sau Byllyngsgate. Pe vremuri, aici se vindeau diverse marfuri, precum: sare, porumb, carbune, peste sau alte bunuri de larg consum. Abia in jurul anului 1699, un act al Prlamentului a stabilit ca la Billingsgate sa se tranzactioneze “all sorts of fish whatsoever”, cu o singura exceptie: tiparii. Tiparii (eels, in Engleza) puteau fi vanduti doar de pescarii olandezi care isi ancorau in acea perioada barcile pe malul Tamisei. Aceasta favoare a fost acordata pescarilor olandezi in semn de recunostinta pentru ajutorul pe care l-au oferit locuitorilor Londrei in vremea Maelui Incendiu care a pustiit centrul medieval al Londrei in perioada 2-5 Septembrie 1966. Pana la mijlocul secolului al 19-lea, pestele era vandut de la tarabe si mici magazii amplasate pe malul Tamisei, in apropierea docurilor. Magaziile serveau in acelasi timp si pe post de depozit si adapost pentru comerciantii acelor vremuri. Abia in anul 1850, o piata acoperita a inceput sa fie construita, dupa proiectul arhitectului J. B. Bunning. Foarte curand insa, cladirea a fost demolata, dovedindu-se neincapatoare si inadecvata. Trei ani a durat construirea unei noi cladiri, iar piata a fost redeschisa in anul 1876 in aceeasi locatie, pe Lower Thames Street. Piata a functionat aici pana in anul 1892, cand a fost relocata pe Isle of Dogs, in apropiere de centrul financiar al Londrei. Vechea cladire exista si acum, fiind inclusa pe lista cladirilor de patrimoniu.

 Pana in anul 2012, singurii care aveau dreptul sa manevreze si sa transporte pestele in interiorul pietei erau asa-numitii “fish-porters”. Pentru a fi fish-porter si a avea dreptul de a manevra pestele la Billingsgate, o persoana trebuia sa detina o licenta speciala emisa de Primarie. Meseria de fish-porter era transmisa din tata in fiu, iar breasla avea propriile reguli si coduri de conduita. O emisiune absoult fascinanta despre viata celor care lucreaza si au lucrat la Billingsgate Fish Market a fost transmisa anul trecut pe BBC. Daca sunteti fascinati de lumea pietelor, va recomand sa urmariti intreaga serie, care cuprinde Old Spitalfilds Market (piata de fructe si legume) si Smithfield Market (piata de carne). Ar mai fi de precizat si ca in cadrul Billingate Fish Market functioneaza in prezent si o scoala care ofera cursuri specializate pe peste si fructe de mare: Billingsgate Seafood Training School.

De cand am vazut acea emisiune mi-am dorit sa ajung si eu la Billingsgate, iar vineri noaptea dorinta mea a devenit realitate. Planuisem excursia asta de acum doua saptamani, dupa ce am inceput cursurile despre peste la Universitate. Entuziasmul a crescut incet-incet si a ajuns la cote maxime vineri, cand impreuna cu Alexandra am facut o noapte alba, asteptand sa se faca ora 3:30 si sa ne vedem odata plecate la piata. Stiam ca o sa se lase cu un festin (prietenii mei Raluca si Sorin s-au oferit sa ne puna la dispozitie bucataria pentru ceea ce avea sa urmeze) asa ca am profitat de noaptea alba ca sa facem planuri si liste cu ceea ce urma sa gatim. Evident, cand Raluca ne-a sunat sa coboram, am uitat si lista si planurile si am plecat spre piata asa cum pleaca niste copii spre magazinul de jucarii: jumping up and down, cu ochii mari si cu niste zambete imense pe fete. Dupa aproape o ora am ajuns la Billingsgate pe un frig cumplit si am intrat in hala care gazduieste piata de peste.

Experienta a fost coplesitoare: hala este mai mica decat imi imaginam si gazduieste aproximativ 40 de staluri unde se comercializeaza tot ce inseamna peste si fructe de mare: de la caracatite imense, la zeci de feluri de scoici si fructe de mare,  pesti de toate marimile si culorile. E un ritm extraordinar de alert, porter-ii striga in permanenta “Watch your feet!”, comerciantii n-au timp de povesti, ci sunt in permanenta in miscare, cantarind si impachetand cantitati impresionante de peste si fructe de mare. Piata este in principal adresata celor care cumpara en-gros, dar este deschisa si pentru publicul larg. By all means, aici nu e loc de promenada si nici nu prea ai ce cauta fara vreun plan bine stabilit si o lista clara facuta de acasa. Am simtit asta pe propia piele, cand ne-am vazut acolo si ne-am dat seama nu numai ca nu cunoastem o mare parte din pestii pe care i-am vazut, dar si ca habar n-aveam cat si ce ar fi trebuit sa cumparam. Asa se face ca in 4 ne-am ales cu peste cat pentru o mica nunta: macrou, ton, sea bream, scoici, un homar si un peste alb pe care n-am reusit sa-l identificam :)))

In drumul spre casa ne-am oprit scurt si la Old Spitalfields Market, pentru o scurta aprovizionare cu fructe si legume, in special portocale rosii :D. Odata intoarse acasa, bucataria Ralucai s-a transformat in teatru de operatiuni, iar ceea ce a urmat a fost un adevarat festin: macroul a fost marinat in otet din vin alb, cu foi de dafin, fenicul, marar, seminte de mustar si seminte de coriandru iar odata ajuns la masa a fost insotit de o salata de fenicul, andive si portocale rosii, cu un dressing lejer de ulei de masline, zeama de lamaie si zeama de portocale rosii. Pestele alb neidentificat s-a imprietenit cu scoicile si au ajuns intr-un Bouillabase ca la carte (foto mai jos) despre care am sa va povestesc separat. Alte bucati de macrou au aterizat fie pe gratar, fie intr-o tigaie, invelite in faina de malai si au fost acompaniate ulterior de o mamaliga si niste mujdei de usturoi, iar tonul a primit o crusta de pesto si un piure de cartofi ca sa-i tina de urat. Homarul a primit o baie fierbinte si nimic altceva, dar de buna seama ca i-a fost suficient, pentru ca nu l-am auzit sa protesteze in vreun fel. 

 Thank you notes: 

Mii de multumiri pentru Raluca si Sorin, care ne-au plimbat prin pietele Londrei in miez de noapte si ne-au pus la dispozitie bucataria. O mentiune in plus pentru Raluca, pentru imensa rabdare de a curata cantitati impresionante de peste si pentru ca nu ne-a pus la spalat vase dupa toata nebunia asta :))

Grazie mille draga Alexandra, pentru ca ne-ai insotit, ne-ai ajutat, ne-ai inspirat si evident, congrats for your filleting skills! 😉